Credinta si covoare persane
Scris de verde pe 23-06-2008
Deja nu ma mai mira viteza cu care lacasele de cult se detaseaza, ca forma, de tiparele clasice. Dumnezeu isi gaseste adapost in orice sandrama pana la urma, fie ca-si filtreaza lumina prin rozeta gotica, fie prin termopane...
...Sau chiar prin gemulete de bunker. Caci ultima mea descoperire este o biserica in constructie, care tine totusi slujbele intr-un subsol deja finalizat. Nimic deosebit de ciudat, pana acum. Dar cand am coborat pe scari si m-a intampinat decorul a la pensiunea pseudo-rustica pe care-o tot spala cu detergent Tanti Maria din reclama, mai sa cad pe spate. Oamenii au pus la bataie ce au gasit ei mai incantator: covoare persane, bucati de pavaj de piatra pe pereti, icoane aurii armonios incadrate in zugraveala alba, luminite rosii in dreptul fetelor sfintilor din icoane... un look de sufragerie pregatita pentru vizita musafirior, de numai bibelourile si mileurile mai lipseau.
Auzisem de "frumusetea" gospodareasca a acestei biserici, asa ca am mers sa ma conving cu ochii si obiectivul din dotare ce fel de impulsuri estetice trezeste religia in oameni. M-a intampinat un ingrijitor care a avut amabilitatea sa-mi deschida si sa-mi lumineze, pentru fotografii. Am aflat de la acesta ca subsolul va functiona si dupa finalizarea lucrarilor, dar numai pentru evenimente mari, ca nunti si inmormantari. Asa un decor nu e pentru orice maruntis, pietrele de pe pereti si covoarele persane sunt rezervate numai pentru marile calatorii spirituale din viata omului...
Induiosatoare a fost mandria debordanta cu care m-a intrebat ingrijitorul daca-mi place cum e amenajat. Si trista in acelasi timp, pentru ca mi-a confirmat banuiala ca oamenii aceia chiar se straduisera, chiar facusera ce li s-a parut cel mai frumos.
Aceasta este educatia estetica a romanului de rand, lucru pe care ni-l confirma kilometrii de Rapiri din Serai, vitrinele de bibelouri, haitele de catei de portelan, bancurile de pesti de sticla si toate celelalte mici si mari resedinte ale prostului-gust pe care le intalnim in mai toate casele. Pacat numai ca Biserica, una din putinele institutii care mai au vreo urma de influenta in fata comunitatilor, nu reuseste mereu sa fie un exemplu pozitiv in acest sens.
Vezi mai multe fotografii cu Biserica Sfanta Treime Rosu
1 comentarii. Posteaza un comentariu
f tare Scris de Anonim pe 16-11-2008 17:09
am fost si eu acolo, ai mare dreptate
Posteaza un comentariu
|