|
|
Neoane si termopane, noii ghizi spirituali
Scris de verde pe 14-05-2008
 E destul de trist sa vad cum 90% din ce se construieste pe la noi e urat, kitschos sau pur si simplu fad si insipid. E trist sa arunc cate un ochi prin focarele locale de prost-gust, ca Baneasa, Pipera, Snagov... Dar si mai rau mi se rupe inima cand vad cladiri frumoase, uratite parca in ciuda.
Emblematic este exemplul unei mici bisericute din Bucuresti, numita Sf. Nicolae si aflata pe strada Antim Ivireanul, in spatele Patriarhiei. O supravietuitoare a "reformelor" din vremea comunismului, bisericuta are secole de istorie in spate si un aspect pitoresc, de o simplitate estetica pe care nu o mai vedem foarte des la bisericile locale. Problema apare cand responsabilii au idei de "renovare". Mai corect, cand au si bani sa le puna in practica. Rodul acestor minti luminate este un cub de termopane care ingradeste pridvorul acestei bisericute, precum nuca in perete. Coloanele frumos rasucite ale tindei se intrevad cu dificultate, confundandu-se cu reflexia in termopan a unei priviri oripilate. A mea, da.
Nu numai aspectul hidos al cadrului de termopane in sine, ci si nepotrivirea dintre stilul arhaic al bisericutei si cel de alimentara al geamurilor termopane, da un rezultat care pur si simplu intristeaza ochiul. Nu trebuie sa fii un pios ca sa resimti pierderea unui obiect de valoare, dar te ajuta sa nu fii ca sa poti blestema fara remuscari eminenta cenusie care a gandit o astfel de carpeala de prost-gust.
 In afara de gaselnita cu termopanele, care poate in halucinatiile cuiva are vreo utilitate practica (nu si in lumea mea, care am intrat in biserica si era sa ma sufoc de la umezeala, asa ca imi imaginez ca toti sfintii din icoane plang zilnic vapori de apa), responsabilii au mai facut o investitie de mare angajament: o ditamai crucea de neoane albastre, dureros de urata, dureros de nepotrivita in curticica bisericii. Singurul lucru cu care se potriveste, din toata zona, este termopanul mai sus amintit, si asta nu in sensul pozitiv.
M-am obisnuit cu bisericile nou construite, apartinand diverselor culte mai mult sau mai putin dubioase, ce se intrec in forme contemporane, facilitati ultra-moderne, site-uri web, eventual si spovedanie on-line... deja lacasul de cult nu mai e ceva batut in cuie de tiparele clasice, formal vorbind. Insa daca avem o bucatica frumoasa de istorie, de ce s-o stricam cu "modernizari" inutile?
Farmecul Bucurestilor pare sa se duca pe apa Sambetei, si asta nu numai pentru ca blocurile de sticla rasar pur si simplu din pamant in numar tot mai mare, transformand cladirile frumoase intr-o minoritate covarsitoare, ci si pentru ca nici macar putinul care ne-a mai ramas nu stim sa-l conservam.
Viziteaza galeria pentru mai multe fotografii
Posteaza un comentariu
|
|
|
|
|
Cauta anunturi imobiliare
